Best of America de Sud

Stiti cum este atunci cand simti ca te identifici perfect cu locurile pe care le vizitezi, cu oamenii cu care intri in contact, cand totul iti depaseste asteptarile si efectiv nu iti doresti altceva decat sa te bucuri de acea experienta? Si chiar iti doresti sa nu se mai termine… Asta s-a intamplat in excursia in Brazilia, Argentina si Chile. 

Am trait in 16 zile cat in 16 vieti, fiecare zi valorand cat o viata. Diversitatea a fost atat de mare si totusi fiecare locatie s-a imbinat excelent cu cealalta.

De fiecare data tind sa cred ca ultima experienta este cea mai frumoasa, cea mai spectaculoasa, doar ca de data aceasta nu cred, sunt sigura!

Brazilia m-a impresionat prin culoare, energie pozitiva, oameni frumosi, mancare delicioasa si o natura care s-a intercut pe sine! Rio de Janeiro s-a pozitionat rapid in topul oraselor mele preferate din intreaga lume. As fi vrut ca zilele petrecute acolo sa nu se mai termine niciodata! Copacabana m-a cucerit din primul moment cu plajele sale cu nisip fin, auriu, si cu valurile inspumate si calde ale Oceanului Atlantic, muntele Corcovado, pe langa Statuia lui Iisus Hristos - una dintre cele 7 noi minuni ale lumii moderne, ofera o priveliste incantatoare asupra orasului, la fel ca si celebrul munte Sugar Loaf. Vechi si nou, opulenta si saracie lucie, munte si mare, toate imbinandu-se perfect.

Calatoria in Rio de Janeiro nu ar fi fost completa fara o vizita in celebrele favele. Cu dorinta de a le descoperi, am strabatut stradutele labirintice, am admirat zeci de graffiti-uri motivationale si inspirationale si am ramas muti de uimire vazand cum oamenii isi duc viata in casutele lor colorate de la poalele muntilor, intelegandu-i astfel mai bine pe “los cariocas” – locuitorii din Rio de Janeiro. “Los cariocas” sunt cunoscuti pentru veselia lor, pentru pasiunea pentru fotbal, pentru carnaval si dragostea pentru plaja si mare, uitand de partea materiala, ei stiu sa se bucure de viata cu cele mai limitate resurse financiare, oferindu-ne astfel o adevarata lectie de viata.

Mai departe a urmat vizita la Cascadele Iguazu. Acestea efectiv m-au lasat fara cuvinte. Este interesant cum despre aceste locuri care iti transmit atat de multa emotie si bucurie este cel mai greu sa scrii si asta pentru ca pe mine, frumusetea naturii ma impresioneaza cu adevarat. Pot spune doar ca nu degeaba Cascadele Iguazu se numara printre cele 7 minuni naturale ale lumii, acestea sunt cu adevarat minunate! Am vizitat cataractele atat pe partea braziliana cat si pe partea argentiniana din toate unghiurile, in toate momentele zilei si as fi putut sa vizitez parcul la nesfarsit si tot nu as fi simtit ca a fost suficient.

Cu regret m-am despartit de Brazilia si am incercat usor, usor, sa ma imprietenesc cu Argentina.

Primul contact a fost chiar la Cascadele Iguazu, asa ca nu avea cum sa nu ma cucereasca. Apoi am ajuns in Buenos Aires, un oras spectaculos, modern, plin si acesta de culoare, dar si de romantism prin faimoasele cartiere La Boca - cartierul unde se spune ca s-a dansat prima oara tango si La Recoleta - cartierul exclusiviste al orasului.

Am inceput descoperirea frumoasei capitale argentiniene facand un tur al orasului, admirand bulevardele largi, cladirile albe, elegante, cu un aer european, parcuri inverzite si pline de flori divers colorate. Am explorat cartierul exclusivist La Recoleta si somptuosul cimitir cu acelasi nume, infiintat in 1822, cu ale sale monumente impresionante, unde am zabovit mai mult la mormantul din marmura neagra al Evitei Peron, avand ocazia sa aflam detaliile vietii ei, de la ghida noastra locala.

O alta atractie a fost El Caminito, din cartierul La Boca, straduta cu cladiri viu colorate, multe magazine, terase si restaurante, unde localnicii inca mai danseaza tango in mijlocul strazii, cel mai mult cucerindu-ne atmosfera de aici. Nu puteam rata nici Plaza del Mayo unde se afla celebra Casa Rosada.

Desi gandul imi ramasese la samba, incet, incet, m-am lasat cucerita de ritmurile de tango, iar atunci cand am ajuns in Ushuaia, am realizat ca sunt de-a dreptul indragostita de aceasta frumoasa tara.

In croaziera pe Canalul Beagle am admirat natura salbatica, coloniile de lei de mare si simpaticii pinguini. Calatoria cu “El tren del fin del mundo” - Trenul de la capatul lumii, mi-a transmis o emotie foarte puternica. Sa stii ca te afli la capatul lumii este intr-adevar impresionant. M-am bucurat ca un copil in Parcul National Tierra del Fuego, am admirat spectaculoasele privelisti ale Patagoniei si intr-o liniste deplina am realizat cat de tare imi bate inima de incantare.

Iarna nu este anotimpul meu preferat si mereu am crezut ca nu ma pot bucura intru totul de o destinatie daca vremea este rece, dar se pare ca trebuia sa ajung in Patagonia pentru a descoperi ca m-am inselat. Ushuaia va ramane mereu in mintea mea ca un orasel de poveste, acesta este punctul de plecare pentru vasele de croaziera ce se indreapta spre Antarctica, este cel mai sudic oras al lumii, este locul unde te poti indragosti cu adevarat de viata si te poti descoperi cu adevarat pe tine.

Aventura a continuat si a culminat in El Calafate, un alt orasel superb, unde stralucitorul Lac Argentino pe care il puteam admira din zona inalta a orasului, pur si simplu m-a fermecat. Din El Calafate am mers in Parcul National Los Glaciares, pentru a descoperi unul din cei mai celebri ghetari ai lumii, Perito Moreno. Oricat mi-as cauta cuvintele pentru a descrie ce am simtit pe traseul parcurs la ghetar, unde am incercat sa-l surprind pe acesta din toate unghiurile, de jos, de sus, din stanga, din dreapta, de aproape si mai de aproape, in incercarea de a mi-l intipari definitiv pe retina, pot spune cu certitudine ca acea emotie va ramane pentru totdeauna intiparita in sufletul meu. Natura este spectaculoasa, impresionanata, impunatoare, ma uitam la ghetar si ma gandeam ca n-am mai vazut niciodata ceva asemanator, parca ma uitam la o mare de flacari de gheata. As repeta oricand experienta, doar ca asa cum totul se intampla o data, doar o data, nu stiu daca sentimental pe care l-am simtit este repetabil.

Desi inca nu ma simteam pregatita sa-mi iau la revedere de la Argentina, am plecat si in urmatoarea destinatie: Chile.

Din nou am facut o trecere de 180 de grade de la linistita Patagonia, la agitata si moderna capitala a tarii chiliene, Santiago de Chile. In ciuda problemelor existente in ultima vreme in Santiago, atmosfera a fost destul de buna si am putut sa ne vedem linistiti de program. Partea boema a orasului si cladirile istorice ale acestuia sunt intr-un contrast uluitor, tipic tarilor din America Latina, cu partea moderna a orasului unde zgarie-norii ma priveau de dincolo de nori si inca o data mi-am dat seama ca farmecul acestora este inconfundabil. De asemenea ne-am putut bucura de o degustare de vinuri la Concha y Torro, cei mai mari producatori de vinuri din intreg continental sud-american. In plus descoperirea oraselelor Vina del Mar si Valparaiso ne-a ajutat sa cunoastem mai bine aceasta minunata tara. In Vina del Mar, Oceanul Pacific ne-a primit involburat iar Valparaiso ne-a bucurat privirea cu casutele sale colorate.

Cu siguranta in Chile a fost finalul potrivit pentru aceasta calatorie. Am ajuns iar la caldura, la viata moderna, la viata reala…

Am revenit acasa dupa mai bine de doua saptamani in care am descoperit trei tari, trei mari orase, doua minuni ale naturii, patru orasele, zece oameni minunati, care au facut ca aceasta experienta sa fie exceptionala. Am ramas cu amintiri incredibile ce m-au facut sa simt emotiile la un nou nivel.

“Por la vida” acesta a fost salutul nostru pe tot parcursul calatoriei, iar cu acesta imi doresc sa inchei aceasta scurta povestire si totodata sa pornesc sirul de aventuri in America de Sud.